duminică, 16 martie 2008

Ce-am fost si ce-am ajuns



Nu stiu daca mi se pare mie sau chiar asa se intampla, dar copiii din zilele noastre nu mai stiu sa fie copiii. Sa trec peste respectul pentru cei mai mari, pentru cei din jur, care le lipseste cu desavarsire(Si spun asta pentru ca am vazut cu ochii mei). Sunt prea putini care mai stiu sa spuna un "Saru`mana" sau " te rog", dar asta tine de educatie, nu prea au ei mare parte din vina.
Eu vroiam de fapt sa vorbesc despre desenele animate la care se uita "kinderii" in fiecare zi. Nici nu stiu daca le pot numi desene animate. Azi de dimineata facem si eu putin zapping si nu mai stiu exact pe ce post am ajuns, dar se vroia a fii program pentru copiii: erau 2 roboti sau nush ce masinarii care se luptau, se dadeau cap in cap pana si-au zburat unul altuia capelete, dupa care o alta faza din acelasi desen cand doi indivizi trageau cu niste mitraliere intr-o multime. Sincer, nu imi dau seama ce intelege sau ce invata o fiinta inca in formare din asa ceva. Poate sunt eu depasita de vreme, dar cand eram mica ma uitam la Strumfii, Sailor moon, Topo Giggio, la Go card mattina si nu imi aduc aminte sa fii vazut vreun mort, ranit, violenta, capete zburate. Parca atunci copiii erau mai.. naivi, mai cuminti. Inteleg ca anii trec, noi ne schimbam, totul se schimba si e normal, dar ar trebui sa se schimbe in mai bine nu mai rau.

Niciun comentariu: