luni, 29 decembrie 2008

Monstri

Am vazut aseara un reportaj care pur si simplu m-a socat. Era despre supravietuitorii din "lagarul de copii" de la Cighid. Dupa titlu nu intelegeam mare lucru. Dupa anii pe care ii auzeam" pana in `89" mi-am dat seama de ce ma depasea subiectul: nu aveam decat 3 ani la revolutie! Tocmai de aceea m-a facut si mai curioasa si am urmarit materialul pana la capat. Mai bine de 40 de minute nu m-am miscat din fata televizorului, nu am schimbat canalul, am ramas impietrita.

Am vazut imagini cu niste copii care aratau ingrozitor, locuiau intr-o camera infecta, plina de excremente, fara haine pe ei , bolnavi, desfigurati, murdari, subnutriti. Practic ei se nasteau cu probleme, erau considerati de societate "handicapati", iar comunistii de pe vremea aceea ii excludeau din start pe acesti copiii, ii ascundeau de lume la Cighid, unde erau catalogati ca fiind incurabili si deci erau condamnati la moarte. Erau lasati sa se stinga fara sa fie tratati, ajutati, hraniti sau ingirjiti.
Din `87 pana in `89 in acel centru au murit 137 de copii, considerati ca fiind oricum sortiti mortii. Dupa `89 s-a schimbat conducerea centrului, s-a schimbat regimu, poate putin si mentalitatea si de atunci copii erau trimisi acolo ca sa fie salvati. Si asa s-a si inatmplat. De la revolutie nu a mai murit niciun copil, ba chiar cei salvati acum au familie, au fost integrati, ajutati.
Eu nu inteleg un singur lucru:cei care tirmiteau copii acolo erau monstrii, nu am cuvinte sa ii descriu, dar cei care trebuiau sa ii ingrijeasca, cei de la centru, asistente, doctori, aia pot fii numiti oameni, oare aveau si ei copii acasa, oare mai pot dormi noaptea?
Ori sunt eu prea normala sau prea anormala, prea sensibila, dar nu imi pot imagina beneficiile acelui sistem si mentalitatile acelor mosntri.

Aseara imi veneau in minte tot felul de oameni pe care i-am intalnit, i-am cunoscut si care il regretau sincer pe Ceausescu. Cum naiba sa iti para rau ca a murit omu care comanda asemenea omoruri? In vremea lui, Romania era fericita, toate erau roz, bune si frumoase, dar asta nu pentru ca nu existau necazuri, hoti, violatori, coruptie la nivel inalt sau nu, handicapati.. nu.. ci pentru ca "sistemu" de pe atunci izola orice problema prin ignorare, marginalizare si cenzura.
Dadea poporului pe o parte si ii lua pe 3 parti, desi unii zic ca nici pe partea acea nu le dadea, era doar iluzia.

Cred ca ar fii atatea de spus pe tema asta ca n-as mai termina pana la anu cu argumente si fapte, dar ma opresc aici..desi gustul amar mi-a ramas, chiar si fara sa fii trait sub tutela comunismului.

P.S. Gasiti AICI reportajul care a fost prezentat la emisiunea "Romania, te iubesc". Felicitari Paulei Herlo.

Un comentariu:

Crengu spunea...

E mai vechi, tin minte ca l-am vazut cand asteptam rezultatele de la admiterea la master. Oricum m-a cutremurat. Ar trebui sa ne dea gandit, sa ne iubim mai mult copiii, indiferent cum sunt ei si sa fim mai responsabili, daca tot ii aducem pe lume!