luni, 15 noiembrie 2010

Cine ar fi crezut....

Dana Nalbaru-Tu

Asculta mai multe audio diverse





Eu cu siguraqnta NU. Nu am avut niciodata genul de vise: cal alb, Fat-Frumos, rochie de printesa, palate de clestar, blabla bla...si cu toate astea.... De la un timp incoace sunt intr-o continua visare la el, la noi, la ce a fost la ce va fii... Povestea cu nunta este simpla, atat de mult ne-am dorit sa iasa bine, incat a iesit mai mult de atat. N-as fi indraznit sa sper la o treapta asa de sus si totusi am ajuns aproape de varf. Si atunci cand primul pas in viata il faci cu dreptu si cu zambetul pe buze, parca nicio criza, nicun presedinte incompetent sau guvern depasit nu te mai sperie, pentru ca EL este acolo sa te incurajeze si acum sunteti doi, totul se imparte: fericire, speranta, tristete, manie(haine,noptiera,dresing :))) ) Stiu ca vor urma si nori si furtuni, dar felul in care am pornit in viata a fost ca o gura de oxigen, ca o speranta venita din senin.... si trecand peste toata oboseala acumulata pentru organizarea unei nunti, MERITA fiecare efort, fiecare ora nedormita, fiecare zi agitata si parca prea scurta. Asa ca bucurati-va, iubiti-va, mangaiati-va si de ce nu, luati-vaaaa!!!
:))))

P.S. Era sa uit, maine se implineste o luna si noi tot in nori suntem..si niste nori asa de pufosi!!! :)

2 comentarii:

Crengu spunea...

La multe luni si multi ani inainte! Orice s-ar intampla, sa invatati sa reveniti in nori, sa va intoarceti acasa, unul in bratele celuilalt! >:D< :*

drush spunea...

Multumim la fel!!! :*:*:* O sa invatam unul de la celalalt! :)